Crama din Cotnari oferă spre vânzare butași altoiți de viță-de-vie certificați de către Uniunea Europeană.
Perioadele de comercializare sunt în lunile octombrie-noiembrie si februarie-martie-aprilie.
Pasionaților de vin și viticultură din județul Iași și nu numai, le propunem sa achiziționeze butași de viță-de-vie altoiți pentru a-și înființa propria plantație, sau doar pentru amenajarea unui spațiu verde in apropierea casei. Putem asigura , la cerere, cantitățile necesare unei plantații mari, indiferent dacă solicitați butași de viță-de-vie pentru struguri de masă sau de vin, pe baza unui contract, caz în care va trebui achitat un avans de minimum 50% din valoare acestuia.
Garantăm calitatea superioară a materialului săditor prin certificat de conformitate. Acest document, impreună cu factura fiscală si copie după autorizatia de comercializare vor insoți fiecare comandă de butași.
Prețul de vânzare este de 14 lei /bucată, indiferent de soi.
În funcție de cantitate, putem asigura transportul butașilor imediat în judelețe Iași, Botoșani, Suceava, Vaslui, Neamț, Bacău, iar în celelalte zone livrăm prin firmele Fan Curier sau Urgent Cargus.
Perioada optimă de plantare a butașilor de viță-de-vie
La plantarea butașilor de viță-de-vie trebuie să se țină cont, în primul rând, de condițiile pedo-climatice, care se diferentiază pe trei perioade, și anume: toamna, primavara și în vegetatie. Pe teritoriul României, cea mai răspândită este plantarea de primavară, care se realizează in martie-aprilie, când solul are temperatură propice (8-10˚ C) debutului cultivarii butașilor de viță-de-vie.
Pe solurile grele, cu exces de umiditate, care se încalzesc mai greu, plantarea butașilor se realizează mai târziu (aprilie – mai), când în sol temperatura crește, iar umiditatea scade. In zonele sudice, mai secetoase, pe terenuri bine drenate, plantarea viței de vie se poate realiză din toamna (sfarsit de octombrie – început de noiembrie) dar trebuie încheiată până la venirea înghețului.
facem o groapă cilindrică cu diametrul de 35/40 cm și adâncime de 50 cm;
desfacem ambalajul si indepărtăm rumegușul, având grijă să nu rupem parafina care este aplicată pentru a proteja punctul de altoire al butașului, fasonăm radacinile, dacă este necesar;
se face un mușuroi în groapa de plantare și se răsfiră rădăcinile pe acesta, urmând ca pe 1/3 din adâncime să se așeze pământ reavan, apoi se realizează fertilizarea cu mraniță, udarea în funcție de umiditatea solului și umplerea gropii cu pământ până la nivelul solului;
plantăm astfel încât punctul de altoire al butașului să fie cu 2-3 cm deasupra nivelului solului;
dacă plantăm toamna, facem un mușuroi cu care acoperim cordița (20-25 cm inaltime), iar primăvara dezmușuroim odată cu restul butașilor, de obicei în martie.
Soiul Muscat Ottonel s-a raspandit in Europa de Vest in a doua jumatate a secolului XIX.
Strugurii sunt mici spre mijlocii, cilindrici, uneori aripati, cu boabele asezate des pe ciorchine incat se deformeaza. Bobul mijlociu, sferic, cu pielita groasa, de culoare verde-galbui, acoperita cu pruina, ceea ce ii da un aspect albicios, pulpa semizemoasa, cu aroma de muscat.
Insusirile agrobiologice
Soi cu perioada mijlocie de vegetatie, 165-175 zile si cerinte termice reduse, Vigoarea de crestere este mijlocie, iar fertilitatea foarte ridicata, peste 85% din lastari sunt fertili, frecvent cu 2 etaje de inflorescente. Matureaza foarte bine lemnul lastarilor, diferentiaza mugurii de rod de la baza coardei. Dezmugureste in a doua parte a lunii aprilie, parga strugurilor are loc devreme la inceputul lunii august.
Rezistente biologice : buna la ger (-20, -22C), mai putin rezistent la seceta, sensibil la mana si fainare, mijlociu rezistent la putregaiul cenusiu.
Insusirile agrotehnice si tehnologice
Se preteaza excelent pe terenurile in panta, cu expozitii insorite si pe solurile cu fertilitate mijlocie sau scazuta, dar cu umiditate asigurata. Cele mai fine vinuri se obtin pe solurile scheletice, calcaroase.
Productiile de struguri sunt variabile, in functie de arealul de cultura, de la 7-8 t/ha la Lechinta, pana la 12-14 t/ha in podgoria Iasi.
Strugurii soiului Muscat Ottonel, la maturarea deplina acumuleaza cantitati de zaharuri de 190 - 210 g/l, iar prin supramaturare atinge valori de 250 - 270 g/l.
Vinurile obtinute din soiul Muscat Ottonel exceleaza prin delicatete, au o aroma, desi intensa, nu foarte persistenta. Se vinifica in mod obisnuit ca vin demidulce, dulce si prin excelenta ca vin sec.
Feteasca Regala
Feteasca Regala este un soi pur romanesc, fiind rezultatul incrucisarii naturale intre Feteasca alba si Grasa de Cotnari.
Strugurii sunt mijlocii cu boabe neuniforme, mici, sferice si dense, cilindro-conici, avand pielita subtire de culoare galben-verzuie, cu punct pistilar, pulpa zemoasa, aroma discreta regasita in vin.
S-a impus rapid datorita valoroaselor sale insusiri si se bucura in prezent de productii de struguri obtinute in medie de 15 t/ha in functie de arealul de cultura, fiind un soi care valorifica bine aproape toate tipurile de sol.
Strugurii acumuleaza zaharuri de la 170-180 g/l pana la 200-210 g/l, cu o aciditate totala a mustului variabila intre 4.5 - 7.0 g/l H2SO4.
Vinul de Feteasca Regala se incadreaza in grupa celor de calitate superioara, uneori si in categoria celor de consum curent, putand fi folosit si la obtinerea materie prime pentru spumante sau distilate invechite de vin.
Este un soi aromat care isi are originea in sudul Greciei Antice fiind adus in Romania si denumit de multi specialisti un ”vin- capodopera”.
Produce struguri uniformi ca marime, de forma cilindro-conica. Boabele sunt de marime mijlocie, sferice, asezate des pe ciorchine, pielita de grosime medie, culoarea galbuie cu nuanta ruginie, pulpa zemoasa, putin crocanta cu aroma unica regasita in vin.
Insusirile agrobiologice
Soiul Tamaioasa Romaneasca are perioada mijlocie de vegetatie (165-175 zile) si cerinte ridicate heliotermice. Are vigoare mijlocie de crestere si fertilitate buna, circa 55-65% lastari fertili. Dezmugureste tarziu, la finele lunii aprilie, parga strugurilor se declanseaza devreme, la sfarsitul lunii iulie.
Rezistente biologice: este un soi pretentios, sensibil la ger, la seceta sau la excesul de umiditate, puternic atacat de boli, de moliile strugurilor si viespi.
Insusirile agrotehnice si tehnologice
Pentru cultura acestui soi sunt necesare areale bine delimitate, preferand zone cu toamne lungi si insorite, lipsite de precipitatii, care sa permita acumularea lenta a zaharurilor si aromelor in must. Cantitatea de zaharuri acumulata este in medie de 240-250 g/l, iar in anii favorabili chiar 270-300 g/l.
Productiile de struguri sunt mici, de 5-8 t/ha, dar pot atinge si 10-14 t/ha.
Strugurii sunt utilizati pentru producerea vinurilor aromate, specifice soiului.
Feteasca Neagra este unul dintre cele mai vechi soiuri romanesti, cultivat inca din antichitate.
Produce struguri de marime mijlocie spre mare de forma cilindrica sau cilindro-conica, regulate. Boabele sunt de forma sferica, asezate des pe ciorchine. Pielita de grosime mijlocie, culoare negru-violaceu, acoperita cu pruina, pulpa zemoasa, necolorata, cu mustul necolorat si gust placut.
Insusirile agrobiologice
Soiul Feteasca Neagra are perioada scurta de vegetatie, 150-160 zile, vigoare foarte mare de crestere si fertilitate scazuta, 35-40% lastari fertili. Maturarea deplina se realizeaza la 2-3 saptamani dupa soiul Chasselas dore (epoca a IV-a).
Rezistente biologice: buna la ger (-22°C -24°C) si la seceta, sensibil la mana si fainare, mijlociu rezistent la putregaiul cenusiu, molii si acarieni.
Insusirile agrotehnice si tehnologice
Soiul Feteasca Neagra, necesita terenuri mai putin fertile, scheletice, calcaroase si altoirea pe portaltoi mai putin vigurosi, care sa ii tempereze cresterile vegetative (SO4, SC 71, SC 25). Se preteaza la conducerea pe tulpini inalte si semiinalte, cordon bilateral simplu sau dublu, cu taiere in elemente scurte de rod. La taiere se atribuie sarcini mari de rod 20-25 ochi/m2.
Productiile de struguri sunt variabile de la 6-8 t/ha pana la 10-12 t/ha.
Incepand cu jumatatea a doua a lunii septembrie, reusesc sa acumuleze suficiente cantitati de zaharuri (200-220 g/l) pentru obtinerea vinurilor de calitate superioara. Recoltati la supramaturare, pot acumula pana la 260-270 g/l zaharuri si pot da vinuri rosii de o calitate deosebita.
Desi nu se lasa recunoscute cu usurinta, vinurile obtinute din Feteasca Neagra sunt corpolente, ample, catifelate si armonioase, cu un miros discret dar foarte specific, care sugereaza mirosul de prune uscate, iar la vinul invechit apar usoare nuante de scortisoara.
Soiul Busuioaca de Bohotin este originar din localitatea Bohotin, judetul Iasi.
Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori aripati. Boabele sunt mijlocii, sferice, cu pielita subtire, culoare violet inchis, cu nuante vinetii, fiind acoperite cu un strat fin de pruina, pulpa este zemoasa, cu aroma specifica soiului.
Insusirile agrobiologice
Are perioada mijlocie de vegetatie (170-175 zile), vigoare mai slaba de crestere si fertilitate mai mare, circa 70% din lastari sunt fertili.
Insusirile agrotehnice si tehnologice
Rezultate bune se obtin pe terenurile in panta, cu expozitie sudica, insorite, cu fertilitate mijlocie. Se preteaza la conducerea pe semitulpina, cordon bilateral, cu taiere in elemente mijlocii, sarcina de rod fiind de 16-18 ochi/m².
Productiile de struguri sunt in medie de 6-8 t/ha. Soiul acumuleaza 185-200 g/l zaharuri, nu are capacitate prea mare de supramaturare, rareori depasind 230-240 g/l, dar cu aciditate echilibrata, 4-5 g/l H2SO4.
Vinul obtinut are o culoare rose diferita de orice alt tip de vin. Gustul este complex, bine structurat, iar aroma este inconfundabila, sensibil amaruie de migdale.
Victoria este un soi autohton pentru consum in stare proaspata, fiind rezultatul incrucisari soiurilor Cardinal si Afuz Ali.
Strugurii sunt foarte mari, de forma conica sau alungita. Boabele sunt asezate des pe strugure, fiind ovale, mari, de culoare galben verzuie, pulpa este semicrocanta, nearomata.
Insusirile agrobiologice
Soiul Victoria are fertilitate buna, circa 63-73% din lastari sunt fertili, iar vigoarea de crestere este foarte mare.
Rezistente biologice: buna la ger si boli (mana, fainare si putregai cenusiu), mijlocie la seceta.
Insusirile agrotehnice si tehnologice
Se cultiva cu foarte bune rezultate pe terenurile fertile de la baza versantilor, cu soluri bine drenate.
Victoria este un soi timpuriu, cu maturarea strugurilor in luna august, ajungand sa acumuleze zaharuri in cantitati de 140-150 g/l, in functie de zona in care este cultivat, dar poate acumula si valori mai ridicate daca stugurii sunt pastrati pe butuc o perioada mai lunga de timp.
Productia realizata este in medie de 16-18 t/ha, in functie de zona si conditiile de cultura, din care productia marfa este de 83-85%.
Este considerat ca fiind creatia cea mai valoroasa de soiuri pentru struguri de masa din Romania.
Muscat de Hamburg este rezultatul incrucisarii dintre soiurile Muscat d'Alexandrie si Trollinger.
Strugurii sunt mari, ramurosi, cu ramificatiile secundare foarte dezvoltate. Boabele sunt mari, carnoase, crocante, cu gust puternic de muscat si acoperite cu un strat gros de pruina.
In cultura se intalnesc doua biotipuri de Muscat de Hamburg: un biotip cu boabe sferice, usor ovale, colorate uniform in negru-albastrui, considerat cel mai valoros, si altul cu boabe elipsoidale, colorate neuniform in rosu-violaceu, mai putin valoros.
Insusirile agrobiologice
Perioada de vegetatie este mijlocie 165 -170 zile, timp in care necesita peste 30°C temperatura globala. Are crestere vegetative puternica si fertilitate buna, 50-60% lastari fertili.
Rezistente biologice: mijlocie la ger (-18°C), slaba la seceta, foarte sensibil la mana, fainare si putregaiul cenusiu al strugurilor. In zonele de ses este puternic atacat de molii.
Insusirile agrotehnice si tehnologice
Productiile obtinute sunt mijlocii 10-14 t/ha, din care productia marfa reprezinta 60-70%, in functie de zona si conditiile de cultura, fiind un soi care are nevoie de multa caldura si insolatie, preferand solurile usoare, bine aprovizionate cu substante nutritive si apa.
Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este redusa, 10-15 zile, ajungand la maturare deplina sa acumuleze cantitati mari de zahar, 160-170 g/l, incat strugurii pot fi vinificabili, obtinandu-se vinuri aromate de masa.
Butași de viță-de-vie
Ce tip de butași de viță-de-vie plantam?
Pentru realizarea unei plantații de calitate, trebuie să se țină cont de soiurile de viță-de-vie prevăzute pentru podgoria și centru viticol respectiv si chiar să optezi pentru clonele omologate in țara noastră pentru fiecare soi în parte.
Cum plantăm butașii de viță-de-vie?
(Păstorel Teodoreanu)
